Ieri m-a rugat nepoata mea sa-i fac o compunere cu titlul Primavara din sufletul meu. Dupa-amiaza cand a venit cumnata mea de la munca i-a zis ca a luat +FB la compunerea facuta de mine,afland asta m-am decis sa o postez pe blog.
Primavara din sufletul meu
In sfarsit primavara a imbratisat natura,imbracata ca de sarbatoare cu o rochie cu multe flori si mirosind a prospetime. Siragul de nori pufosi ca bumbacul plini de fulgi par sa se imprastie,iar mandrul soare se iveste pe cerul senin si plin de pasari ce s-au intors,nerabdatoare sa-si ocupe vechile cuiburi.
Covorul alb si rece incepe sa se topeasca ca prin farmec,vrajit de Zana Primavară. Dup-atata frig si ceata ,iar se-arata soarele,de-acum nu ne mai ingheata,nasul si picioarele,sufletu-mi pare ca e si el mai vesel.
Cantul pasarelelor seamana cu o simfonie de primavara asemanatoare piesei Spring ce apartine lui Antonio Vivaldi. Cand vine primavara totul pare pregatit de sarbatoare,natura renaste,fluturii reapar gata sa se aseze pe florile ce vor inflori si sa infrumusetee decorul bine pregatit pentru oamenii ce au vazut doar alb pentru o perioada lunga.
De-acum pe vai nu se vor mai auzi copii dandu-se pe derdelus,saniile au fost puse la pastrare pentru iarna ce va veni. Sufletul mi-e plin de primavara,iar primavara a insufletit natura.
Primavara parca vine din sufletul meu,atat de frumoasa e!